Odată ce solicitanţii de azil primesc o formă de protecţie (statut de refugiat sau protecţie subsidiară), pot începe să-şi reconstruiască viaţa.
Integrarea nu este o sarcină uşoară. Refugiaţii sunt într-un mediu în care nu înţeleg nici limba, nici cultura. În acelaşi timp, sunt obligaţi să se mute din centrul de recepţie pentru solicitanţi de azil şi refugiaţi şi să devină independenţi.
Pentru refugiaţi, aceasta este o perioadă dificilă. Ei au nevoie de un loc de muncă, dar de multe ori le lipsesc aptitudinile cerute pe piaţa de muncă din ţara gazdă. Au nevoie de un apartament, dar nu obtin suficienţi bani pentru a îşi permite chiria. În ţările UE din Europa Centrală, integrarea refugiaţilor este un fenomen destul de nou. Uneori, chiar şi oficialii guvernului nu sunt familiarizaţi cu statutul de refugiat şi ce presupune acesta.
Lasă un răspuns